vineri, 3 decembrie 2010

Scrisoare catre mine.


Naivo! Crezi că orice mână vrea să deseneze fericirea pe asfalt împreună cu imaginaţia ta, nici nu ştii că mulţi n-au imaginaţie. Eşti ipocrită, spui că nu te doare în timp ce cuvintele lui te rod pe dinăuntru, şi vrei să-i spui stop dar nu poţi pentru că ţi-e frică. Eşti cea mai lacomă persoană căreia i-am ascultat gândurile, habar n-ai când să te opreşti. Ţi-am spus de atâtea ori că nu e bine să-ţi doreşti un suflet, nu ai auzit că nimeni nu posedă pe nimeni? Şi pe deasupra mai eşti şi mincinoasă, îmi spui mereu că renunţi la dragoste şi uite-te la tine, eşti plină din cap până-n picioare. Nu-mi place cât de neserioasă eşti, nu faci niciodată ce vorbim înainte de culcare. Ştiu că eşti visătoare, dar trezeşte-te! E momentul să-ţi prezint pe cineva; Ea este Realitatea, şi este tot ce n-ai visat până acum.

3.
(Pentru ca ma caracterizeaza.)

2 comentarii:

  1. :(

    inca traiesc un vis..departe de realitate..si poate intr]o zi viata mea ..filmul il va bate..

    poate va fi si cnv..care sa ma ia de mana si sa imi zica asa:

    " nu te speria de durere .. va trece cu timpul intensitatea sa ... ca tu ai ales sa dai inima.. acum ai operatie pe suflet deschis ... "

    dar va veni o zi in care realitatea si visul ...pentru cateva clipe se vor imprieteni...

    RăspundețiȘtergere
  2. Realitate!.Universul care UCIDE visul.

    E menit sa fim intotdeauna singuri; instrainati de alte suflete?

    RăspundețiȘtergere